Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnes Martin-Lugand

Coperta cartii Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnes Martin-Lugand

 A plecat din Paris sa se uite pe sine. Dragostea pe care o va intalni va schimba totul.    

Povestea din “Oamenii fericiți citesc și beau cafea” incepe in mod brutal cu moartea sotului lui Diane si a fetitei sale, eveniment care o arunca in cea mai cumplita depresie. Totul se opreste in loc, in afara de inima ei, care continua sa bata. Cu incapatanare. Dureros. Zadarnic.     Cand cel mai bun prieten si asociat in mica afacere cu o cafenea literara la Paris, Felix, ii propune o calatorie ca inceput pentru o noua viata, Diane alege sa indeplineasca o mai veche dorinta a fostului ei sot si se refugiaza departe de lume, intr-o mica asezare din Irlanda. O intalnire neasteptata cu un barbat taciturn o face pe Diane sa vada din nou lumea cu incredere si cu forta regasita. 

 Fragment din “Oamenii fericiți citesc și beau cafea”:

„Trebuia sa gasesc o metoda ca sa evit sa ma ud de fiecare data cand ieseam sa iau aer. Astazi, eram mai hotarata ca niciodata. Prima rezolutie, sa renunt la umbrela, absolut inutila, de vreme ce am stricat patru in patru zile. A doua rezolutie, sa nu mai am incredere in razele soarelui, care dispareau la fel de repede cum apareau. A treia si ultima rezolutie, sa ma pregatesc sa ies cand ploua, pentru ca, in timp ce imi puneam cizmele, trei pulovere, paltonul si o esarfa, aversa putea sa treaca si reduceam riscul de a ma uda. Aveam sa incerc atunci cand voi avea chef.    Tehnica mea functiona. Asta mi-am spus in vreme ce ma asezam pentru prima oara pe nisip ca sa privesc marea. Intamplarea ma adusese in locul potrivit, parca eram singura pe lume. C-ă-r-ț-i, J-o-c-u-r-i Am inchis ochii, leganata de vuietul valurilor care se spargeau la cativa metri de mine. Vantul imi biciuia pielea si ma facea sa lacrimez, plamanii mi se umpleau de oxigen iodat.    Deodata am fost trantita pe spate. Am deschis ochii si l-am vazut pe Postman Pat care ma lingea pe fata. Abia am reusit sa ma ridic. Am incercat cu chiu, cu vai sa-mi scutur nisipul de pe haine, cand cainele a sters-o la auzul unui fluierat.    Am ridicat capul. Edward era ceva mai departe. Trecuse cu siguranta pe langa mine, dar nu se oprise ca sa ma salute. Nu era posibil sa nu ma fi recunoscut. Si oricum, cand cainele tau sare pe cineva, minima politete te obliga sa vii sa-ti ceri scuze. Am luat-o pe drumul de intoarcere, foarte hotarata sa ma lupt. In josul potecii care ducea spre case, i-am vazut masina intorcandu-se spre. sat. N-o sa scape asa ieftin.    Am urcat in masina. Trebuia sa-l gasesc pe acest mitocan si sa-i arat cu cine avea de-a face.”

Ce spun cititorii:

⭐⭐⭐⭐⭐

“Ii acord punctaj maxim pentru ca este un adevarat roman cu parfum frantuzesc! Daca inchizi ochii si daca ai ratacit candva ,putin pe stadutele pariziene,vezi ca prin vis ,cafeneaua literara cu pricina.Trecand peste drama cumplita suferita de eroina ,romanul este unul plin de viata,de optimism de”Viata merge inainte si trebuie traita”!Un roman pe care eu il vad foarte bine un scenariu de film poate nu de OSCAR dar bun pentru sufletul nostru”

⭐⭐⭐⭐⭐

Am citit aceasta “Oamenii fericiți citesc și beau cafea” la recomandarea prietenei mele, careia îi si multumesc ca mi-a vorbit despre o asemenea minunăție! O ador, o carte romance care se citeste usor si personajele sunt foarte bune!

⭐⭐⭐⭐⭐

De ce este un exemplu această carte?”Dacă era ultimul dintre ultimele lucruri pe care le făceam înainte să mă îngrop, le voi dovedi tuturor că eram în stare să merg până la capăt.”Dacă ar fi să învăţăm şi să transmitem mai departe un singur lucru din această carte, ar fi că nu trebuie să ne lamentăm şi nici să tânjim după ajutorul altora, ci să ne încredem în propriile forţe.Este o carte a emoţiei, unde lecţiile de viaţă se arată una câte una în raport cu acţiunile lui Diane, care ajunge să se mute în Irlanda pentru a găsi puterea de a merge mai departe.Şi motivul suferinţei este…Diane este, de fapt, o femeie al cărei soţ şi fiică au murit într-un accident de maşină, iar ea rămâne singură în faţa provocărilor vieţii. Dincolo de poveste, cartea s-ar putea dovedi un incredibil exemplu despre cum poţi face faţă greutăţilor vieţii.Deşi părăseşte locurile amintirilor, acest lucru nu este suficient pentru a uita trecutul.De ce uneori nu este de ajuns să fugim de trecut?”În întuneric, pe urmele lor, în încăperea în care ne reuneam. Colin venea spre mine, eu îi desfăceam cravata, el mă săruta, Clara ne despărţea, cinam, Colin o culca pe fiica noastră, după care rămâneam amândoi, cu siguranţa de a o şti pe Clara la căldură în patul ei, cu degetul mare în gură. Am realizat că apartamentul nostru nu mai exista, îmi dorisem să rămân acolo ca să păstrez totul neatins, dar greşisem. Nu mai erau dosare, zgomotul cheii în uşă, alergături pe parchet”.Aş recomanda această carte celor care doresc o lectură uşoară, dar şi celor care au nevoie de o carte care să-i motiveze, să-i sprijine în momente dificile ale existenţei lor şi să-i înveţe să treacă mai departe, căci viaţa nu se rezumă doar la câteva suferinţe dincolo de care să nu putem trece.


Puteti cumpara cartea aici!

Te-ar putea interesa si:

Prietena mea genială de Elena Ferrante

Fiica Ceasornicarului de Kate Morton

Fata din tren de Paula Hawkins


Leave a comment