Prietena mea genială de Elena Ferrante

Coperta cartii Prietena mea genială

Prietena mea genială, bestseller New York Times, urmareste destinul a doua prietene in anii dificili de dupa al Doilea Razboi Mondial in Italia: o saga complexa, intensa si emotionanta, semnata de una dintre scriitoarele italiene cele mai iubite si mai apreciate, una dintre cele mai mari romanciere ale timpurilor noastre.

Actiunea tetralogiei incepe in anii 1950, intr-un cartier sarac, dar plin de viata, din mahalalele orasului Napoli, si acopera aproape saizeci de ani, pe masura ce protagonistele – Lila, cea impulsiva si intreprinzatoare, si Elena, povestitoarea indragostita de romane – devin femei, sotii, mame si apoi stapanele propriilor vieti, legate in tot acest timp de o prietenie profunda si deseori conflictuala.

Fragment din cartea “Prietena mea geniala” de Elena Ferrante

“Intr-o zi ne intorceam de la scoala, eram patru sau cinci fete. Cu noi era Marisa Sarratore, care de obicei ne insotea nu pentru ca ne era simpatica, ci pentru ca speram ca, prin ea, am fi putut intra in contact cu fratele ei mai mare, adica Nino. Ea a remarcat-o prima pe Melina. Femeia mergea pe partea cealalta a soselei, cu pasi lenti, ducand intr-o mana un cornet din care, cu cealalta, lua si manca. Marisa ne-a aratat-o spunandu-i badaranca, dar fara dispret, numai pentru ca repeta expresia folosita in casa de mama ei. Lila, imediat, chiar daca era mai mica de statura si foarte slaba, i-a dat o palma atat de puternica, incat a doborat-o la pamant si a facut-o la rece, cum era obisnuita sa faca in toate momentele de violenta, fara sa tipe inainte si fara sa tipe dupa, fara un cuvant de avertizare, fara sa holbeze ochii, de gheata si hotarata.
Eu mai intai i-am venit in ajutor Marisei, care deja plangea, si am ajutat-o sa se ridice, apoi m-am intors sa vad ce facea Lila. Coborase de pe trotuar si se ducea spre Melina traversand soseaua fara sa-i pese de camioanele care treceau. Am vazut in atitudinea ei, mai mult decat pe chip, ceva ce m-a tulburat si pe care inca mi-e greu sa-l definesc, astfel ca pentru moment ma voi multumi sa spun asa: desi se misca taind soseaua, mica, negricioasa, nervoasa, desi o facea cu obisnuita ei determinare, era incremenita. Incremenita in ce facea ruda mamei ei, incremenita de mila, incremenita ca statuile din sare. Aderenta. Unita cu Melina care avea in palma sapunul negru, moale, abia cumparat din subsolul lui don Carlo, si din care, cu cealalta mana, lua si manca.”

Citate din alte publicatii:

Romanele lui Ferrante sunt intense, cu o tusa personala extrem de puternica si tocmai din pricina asta capata infatisarea unei confesiuni in fata cititorului luat prin surprindere.

James Wood, The New Yorker

Un portret viu si necrutator al unei prietenii pe viata. Ferrante scrie cu atata vehementa si acuitate psihologica despre relatia complexa de prietenie dintre cele doua femei, incat, in timp ce o citesti, lumea din jur inceteaza sa mai existe.

Entertainment Weekly

Prospetimea romanelor Elenei Ferrante nu are nicio legatura cu moda literara… Ci sunt impregnate de acea muzicalitate obsedanta, care imbina modernitatea cu traditia.

The New York Times Book Review

Ce spun cititorii:

⭐⭐⭐⭐⭐


“O minunata panorama de epoca dar si o radiografie a prieteniei, tetralogia Elenei Ferrante porneste pe urmele unei memorabile mosteniri italiene, in care se simt ecourile regizorilor neorealisti si ne poarta prin procesul developarii unei societati postbelice dar si prin cel al maturizarii celor doua personaje feminine Elena si Lila. Primul volum “Prietena mea genială” ne introduce in lumea copilariei si adolescentei, intr-un cartier sarac din Napoli (in care violenta, lipsurile si dramele de familie sunt la ordinea zilei). Elena si Lila formeaza o prietenie ciudata, bazata deopotriva pe complementaritate si rivalitate, o prietenie in care se vor regasi motivate si atasate, indiferent de traiectoria de dezvoltare pe care o vor apuca. Caci nu sunt multe cai prin care poti sa-ti depasesti conditia precara, atunci cand te nasti aproape de periferia societatii: fie prin educatie, fie prin casatorie cu cineva prosper. Romanul Elenei Ferrante scoate in evidenta o anumita particularitate a prieteniei: o relatie care nu se bazeaza atat pe confort deplin, pe familiaritate fuzionala si previzibilitatea intimitatii, cat mai degraba pe o tensiune permanenta, un mix echilibrat de competitie si afectiune, o anume legatura care e capabila sa catalizeze actualizarea potentialului ambilor participanti.”

⭐⭐⭐⭐⭐

“Recomand romanul “Prietena mea genială”, deoarece prezinta intr-un mod veridic si autentic prietenia fetelor descurcarete, cu sperante mari, care viseaza sa ajunga departe si sa paraseasca monotonul cartier din Napoli, plin de prejudecati si piedici. Povestea de prietenie m-a impresionat, si m-au incantat momentele in care Elena si Lila si-au unit fortele pentru a realiza lucruri incredibile. Este o lectura usoara, placuta, si o carte pe care nu o poti lasa din mana odata ce ai inceput-o. Actiunea te introduce treptat in atmosfera cu mici drame zilnice din anii ’50 ai Napoliului.”

⭐⭐⭐⭐

“Prietena mea genială” captivează încă din titlu, cel puțin așa s-a întâmplat în cazul meu. O poveste despre contrastele și contradicțiile a două fetițe, care între timp devin femei și despre începutul unei prietenii care fascinează mai mult prin diferențe, decât prin asemănare. Elena Greco și Raffaella Cerullo, sau Lenù și Lila, cum le vom cunoaște pe parcursul cărții, trasează doua destine, care uneori par a fi unul singur, al supraviețuirii în contextul violent și tumultos al Italiei, mai precis în Napoli, la începutul anilor ’50.”

Cumpara Cartea aici!

Te-ar putea interesa si:

Top 10 Bestsellers – Cele Mai Vândute Cărți din Lume

Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris

Leave a comment